Fancy_a_cupper

Degustarea cafelei este practica de a analiza gusturile și aromele cafelei preparate. Este o practică profesională, dar se poate face informal de oricine sau de către profesioniști cunoscut sub numele de “degustători”. O procedură standard de degustare a cafelei implică mirosirea profundă a cafelei, apoi sorbirea lentă a cafelei astfel încât aceasta să se răspândească pe partea din spate a limbii. Degustătorul de cafea încearcă să analizeze aspecte ale gustului cafelei, în special lichidul în sine (textura, de ex.: uleioasă), dulceața, aciditatea (un simţ ascuțit și picant, ca atunci când se muşcă dintr-o portocală), aroma (care se degajă din din ceașcă), și gustul. Întrucât boabele de cafea au arome specifice fiecărei regiuni unde au fost cultivate, degustătorii pot încerca să identifice originea cafelei.

Aromele cafelei

Diferite descrieri sunt folosite pentru a nota aroma cafelei. Aromele standard pot fi de:

  • Animal – Acest descriptor de miros amintește oarecum de mirosulul de animale. Nu este o aromă parfumată ca moscul, dar are un miros caracteristic de blană umedă, transpiraţie, piele, sau urină de animal. Nu este neapărat considerată ca un atribut negativ dar este folosită în general pentru a descrie notele puternice.
  • Cenușă – Acest descriptor de miros este similar cu mirosul unei scrumiere, mirosul degetelor fumătorilor, sau mirosul care se degajă când se curăță un șemineu. Acesta nu este utilizat ca un atribut negativ. În general acest descriptor este utilizat de către degustători pentru a indica gradul de ardere.
  • Ars/fum – Acest miros și gust descriptor este similar cu cel găsit în produsele alimentare arse. Mirosul este asociat cu fumul produs la arderea lemnului. Acest descriptor este frecvent utilizat pentru a indica gradul de ardere frecvent întâlnit de către degustători la cafeaua prăjitî prea mult.
  • Chimicale/Medicamente – Acest descriptor de miros seamănă cu o reminiscență de produse chimice, medicamente și miros de spital. Acest termen este folosit pentru a descrie cafelele cu arome, cum ar fi aroma rio, reziduuri chimice sau cafele foarte aromatice care produc cantități mari de substanțe volatile.
  • Ciocolată – Acest descriptor de aromă seamănă cu o reminiscență a aromei și gustului de cacao și ciocolată (inclusiv ciocolata neagra şi ciocolata cu lapte). Este o aroma care este uneori este denumită ca dulce.
  • Caramel – Acest descriptor de aromă seamănă cu o reminiscență a mirosului și aromei produse atunci cand se caramelizează zahăr fără arderea lui. Degustătorii ar trebui să fie avertizați să nu folosească acest atribut pentru a descrie o ardere.
  • Cereale/malț/pâine prăjită – Acest descriptor include o caracteristică de arome de cereale, malț, și pâine prăjită. Acesta include mirosuri precum aroma și gustul de cereale nepreparate sau prăjite (inclusiv porumb prăjit, orz sau grâu), extract de malț, și aroma și gustul de pâine proaspăt coaptă și proaspăt prăjită. Acest descriptor are un numitor comun, o aromă de tip cereale. Aromele din acest descriptor au fost grupate împreună întrucât degustătorii folosesc acești termeni alternativi atunci când evaluează standardele.
  • Pământiu – miros caracteristic de sol proaspăt umed sau humus. Uneori, asociat cu mucegaiuri și amintește de aroma de cartof crud, o aromă comună la cafeaua din Asia.
  • Floral – Acest descriptor de aromă este similar cu parfumul de flori. Acesta este asociat cu un ușor miros de diferite tipuri de flori, inclusiv caprifoi, iasomie, păpădie și urzici. Apare mai ales atunci la aromele intense de fructe sau plante, dar rareori are o intensitate puternică fără adaosuri.
  • Fructe/Citrice – Această aromă este o reminiscență a mirosului și gustului de fructe. Aroma naturala de fructe de pădure este foarte asociată cu acest atribut. Percepția de aciditate mare în unele cafele este corelată cu caracteristica de citrice. Degustătorii ar trebui să fie avertizați să nu folosească acest atribut pentru a descrie aroma de fructe necoapte sau coapte.
  • Ierbos/Verde/Herbal – Acest descriptor de aromă include trei termeni care sunt asociaţi cu mirosuri care amintesc de un gazon proaspăt cosit, iarbă sau plante aromatice proaspete verzi, frunze verzi, teci de legume sau fructe necoapte.
  • Nucă – Acest aromă este o reminiscență a mirosului și aromei de nuci proaspete (distincte de nucile râncede) și nu de migdale amare.
  • Rânced/Putred – Acest descriptor de aromă include doi termeni care sunt asociaţi cu mirosuri care amintesc de râncezeala și oxidarea mai multor produse. Rânced ca principalul indicator de oxidare a grăsimilor este utilizat ca un indicator de legume sau produse non-uleioase deteriorate. Degustătorii trebuie avertizaţi sa nu aplice aceşti descriptori cafelelor care au note puternice dar nu au niciun semn de deteriorare.
  • Cauciuc – Acest descriptor de miros caracteristic se aseamănă cu mirosul de anvelope calde, benzi de cauciuc și dopuri de cauciuc. Nu este considerat un atribut negativ, dar are o notă caracteristică puternică extrem de ușor de recunoscut în unele cafele.
  • Mirodenii – Acest descriptor de aromă este tipic pentru mirosul de condimente dulci, cum ar fi cuișoare, scorțișoară și ienibahar. Degustătorii sunt avertizaţi să nu folosească acest termen pentru a descrie aroma de condimente precum piperul, oregano și condimentele indiene.
  • Tutun – Acest descriptor de aromă este o reminiscență a mirosului și gustului de tutun, dar nu ar trebui să fie utilizat pentru mirosul de tutun ars.
  • Vin – Acest descriptor este folosit pentru a descrie senzația combinată de miros şi gust atunci când se bea vin. În general, este perceput atunci când apare o notă puternică acidă sau de fructe . Degustătorii ar trebui să fie avertizați să nu aplice acest termen la aroma de acru sau fermentate.
  • Lemnos – Acest descriptor de aromă este o reminiscență de miros de lemn uscat, butoi de stejar, lemn mort sau hârtie de carton.